Minunile Sfântului Antonie cel Mare de la cea mai veche biserica din Bucuresti

Facebook
Minunile Sfântului Antonie cel Mare de la cea mai veche biserica din Bucuresti

Biserica „minunilor” se află chiar în mijlocul Capitalei. De altfel, este și cea mai veche Biserică din București. Ctitorită de Mircea cel Bătrân și Vodă Mircea Ciobanu, Biserica ”Sfântul Anton” de lângă Curtea Veche este cunoscută creștinilor mai ales prin icoana făcătoare de minuni a Sfântului Antonie cel Mare.


Biserica Sfântului Anton este unicul lăcaș de cult din România unde în fiecare zi de marți este sărbătoare. În fiecare marți, de la ora 6:30 până seara, la ora 20:00, vin într-un pelerinaj continuu sute de credincioși din Capitală și din întreaga țară să se închine la icoana făcătoare de minuni a Sfântului Antonie cel Mare.

biserica_anton.jpg

Nouă săptămâni de rugăciune

Potrivit ritualului, credincioşii care îşi bun bazele că Dumnezeu va făuri o minune în viaţa lor trebuie să să scrie pe un acatist aceeaşi dorinţă pe care o va înmâna preoţilor din biserică timp de nouă săptămâni la rând, în fiecare zi de marţi. În cea de-a zecea săptămână, ca semn de mulţumire pentru rugile duhovnicilor, credincioşii care respectă acest canon aduc ca pomană pungi cu alimente.


Icoana făcătoare de minuni

În 1847 a avut loc un mare incendiu în Bucureşti, care a afectat marea parte a oraşului. Lângă Curtea Veche, în piaţa din faţa ei, se afla o închisoare care avea în incintă o biserică cu hramul Sf. Antonie cel Mare. 

La incendiul respectiv a ars totul în această zonă, şi puşcăria şi biserica ei, şi clădirile din jur. 

Icoana Sf. Antonie cel Mare nu a ars şi a fost scoasă nevătămată din pârjol. Era singura icoană, singurul obiect, singura bucată de lemn scoasă întreagă din foc, ca şi când nu ar fi trecut nimic peste ea, doar ceva praf şi ceva funingine. 

Icoana a fost dusă la biserica Buna Vestire, iar de atunci biserica a preluat și hramul bisericii arse, Sfântul Antonie cel Mare.

În timp, datorită minunilor săvârşite de icoană în cazul celor ce s-au rugat la ea, sărbătoarea Sfântului Antonie cel Mare a devenit tot mai importantă. Vorba despre alinarea găsită la această icoană şi în rugăciunile înălţate aici în fiecare marţi de către credincioşi, împreună cu toţi preoţii slujitori, s-a dus în toate cartierele Capitalei, în oraşele din jur şi mai departe. 


Mircea Ciobanul, ctitorul de la 1559

Veche capitală a Ţării Româneşti, oraşul Bucureşti păstrează numeroase monumente de artă medievală, printre care o serie de biserici şi mănăstiri vechi construite în secolul al XVII-lea, când oraşul a devenit reşedinţă statornică a voievozilor munteni. Dintre toate lăcaşurile de cult existente pe atunci la vechea Curte Domnească - numită, după părăsirea ei, în 1775, Curtea Veche -, a supravieţuit timpului doar Biserica „Sfântul Antonie cel Mare“, numită la început biserica Domnească Mare, iar ulterior Buna Vestire.

Biserica a fost zidită de Mircea Ciobanul, în a doua domnie, fiind terminată şi zugrăvită de urmaşul său, Petru cel Tânăr. La această mărturie se adaugă şi Cronica ţării, redactată în secolul al XVII-lea, pe baza unor însemnări mai vechi, în care se afirmă că Mircea Ciobanul ar fi făcut „biserica cea domnească din Bucureşti“, unde a fost îngropat la 21 septembrie, în anul 1559, an acceptat pentru terminarea construcţiei lăcaşului. 

biserica_azi.jpg

Într-un alt act domnesc de cancelarie la 13 mai 1563 este amintită prima oară biserica domnească de curând terminată. Paternitatea lui Mircea Ciobanul asupra lăcaşului i-a fost recunoscută şi prin faptul că portretul său şi al doamnei Chiajna - apriga fiică a lui Petru Rareş şi soţia lui Mircea Vodă - se păstrează în pictura votivă, aflată pe latura vestică a peretelui.



Vezi comentariile
loading...




Lasa un comentariu (spam-ul si limbajul ofensiv vor fie sterse!)


Minunile Sfântului Antonie cel Mare de la cea mai veche biserica din Bucuresti | ROL.ro