Manastirea Hurezi, comoara de la poalele muntilor

Facebook
Manastirea Hurezi, comoara de la poalele muntilor

Printre mănăstirile monumente istorice care împodobesc pământul țării noastre, Mănăstirea Hurezi este considerată ca fiind cel mai reprezentativ complex de arhitectură, definitoriu pentru stilul brâncovenesc.

Sfântul lăcaș de cult se află așezat într-o zonă pitorească, încărcată de istorie și spiritualitate, în partea de nord a județului Vâlcea, pe drumul național DN 67 Rm. Vâlcea-Târgu Jiu, la poalele munților Căpățânii, străjuit de codrii, într-un loc plin de farmec și singurătate.

Fiind considerată cea mai reprezentativă construcție în stil brâncovenesc din întreaga țară, Mănăstirea Hurezi este poate și cel mai mare ansamblu monahal din România. Ansamblul se întinde pe mai mult de trei hectare, cuprinzând mănăstirea propriu-zisă, Biserica Bolnita, Schitul Sfinților Apostoli și Schitul Sfântului Ștefan. Acestora li se poate adăuga și Biserica Sfinților Îngeri, aflată puțin mai la sud de incinta mănăstirii. Începând cu anul 1993, mănăstirea de la Hurezi se află pe lista Patrimoniului UNESCO.

hurez1.jpg

Scurt istoric
Numele mănăstirii se trage de la păsările numite „huhurezi”, păsări de noapte cu un penaj deosebit de colorat. Potrivit legendei locale, meșterii tocmiți de Constantin Brâncoveanu să construiască o măreață lavră, erau nevoiți să lucreze mai mult noaptea, din cauza turcilor, iar pe timp de noapte se auzeau numai huhurezii.

Mănăstirea Hurezi prezintă două incinte: prima este delimitată de ziduri de cărămidă, nu foarte înalte, care cuprind atât mănăstirea, cât și schiturile acesteia, în vreme ce a doua incintă este fortificată și deosebit de înaltă. În centrul incintei principale se află biserica cea mare de la Hurezi. Intrarea principală este așezată pe latura de miazăzi, sub o boltă largă care, la vreme de necazuri, se închidea cu o poartă masivă de lemn, ferecată cu fier, existentă și astăzi.

Intrarea este așezată sub turnul-clopotniță, în care se află, până astăzi, patru clopote mari, având între 300 și 1000 de kilograme. Pe trei clopote scrie și astăzi numele Sfântului Constantin Brâncoveanu.

manastirea_hurezi_-_intrarea.jpg

Biserica cea mare a Mănăstirii Hurezi, închinată Sfinților Împărați Constantin și Elena, a fost ctitorită, între anii 1693-1697, de către domnitorul Constantin Brâncoveanu. Adesea s-a spus că arhitectura acestui lăcaș de cult a avut drept model biserica din Mănăstirea Curtea de Argeș. Charles Diehl, cunoscătorul de artă bizantină, considera ctitoria brâncovenească de la Hurezi drept "cea mai frumoasă din România".

Paraclisul, situat la mijlocul laturii de apus a incintei drept în faţa bisericii, ridicat la 1697, este unul din cele mai gingaşe monumente din această epocă. Planul lui constă dintr-un naos pătrat, dominat de turla octogonală admirabil proporţionată, cu opt ferestre, acum singurul izvor de lumină al zilei, dintr-un altar semicircular. Pictura este în frescă, lucrarea zugravilor Preda şi Marin, meşteri din aceeaşi şcoală brâncovenească, păstrată în condiţii optime. Din tema iconografică nu lipsesc Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena şi bogata familie a Brâncoveanului. Tâmpla din lemn este fin sculptată şi decorată cu aur şi culori, aproape tot aşa de vii, cum a fost iniţial.

Sub paraclis, la parter, se află trapeza, sala de mese a mănăstirii frumos boltită printr-o calotă sferică, sprijinită pe arcuri joase şi puternice. Pictura în frescă, executată între anii 1705-1706, este o desfătare spirituală şi se păstrează în condiţii excelente.

trapeza_hurezi.jpg

Una dintre podoabele arhitecturale, care dă mănăstirii Hurezi un aer de sărbătoare şi încântă privirea vizitatorilor, e foişorul vrednicului egumen şi iubitor de artă Dionisie Bălăcescu, ridicat între anii 1725-1753, opera pietrarului Iosif.

Hurezul a avut obşte de monahi până în 1872 când a devenit de călugăriţe, care îngrijesc cu sârg şi cu aleasă pricepere atât pravila monahală cât şi monumentul devenit astăzi unul dintre cele mai exemplare complexe de arhitectură şi artă caracteristice pentru epoca de tranziţie de la medieval la modern în cultura românească.

manastireahurezi-12.jpg

Mănăstirea Hurezi este una dintre cele mai convingătoare opere ale creaţiei spirituale multiseculare, pe care marele istoric Nicolae Iorga a numit-o printr-o fericită formulare - în lucrarea ”Bizanţ după Bizanţ” - continuatoare a civilizaţiei romane, ai cărei moştenitori în Europa de Răsărit sunt românii.




Vezi comentariile

Cumpără o carte:


Cele mai frumoase rugăciuni


Când copilul nu ascultă


Pollyanna, jocul bucuriei


Minunile icoanei Maica Domnului “Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră”


Cum să biruim frica


Deprimarea și tămăduirea ei în învățătura Bisericii


Învăţături despre mersul la biserică


Cele opt păcate de moarte şi lupta cu ele, Ascetica ortodoxă pentru mireni


Cum să ne îmbogăţim viaţa prin rugăciune


Cum să trăim în ziua de astăzi. Scrisori despre viaţa duhovnicească


Noul Materic. Cuvinte de suflet folositoare, uitate sau necunoscute, despre femei preacinstite și sfinte


Din temnițe spre Sinaxare


Noii martiri ai Rusiei


Minuni-Contemporane


Vino Si Vezi! Peripetiile Unui Ortodox In Lumea Contemporana





Lasa un comentariu (spam-ul si limbajul ofensiv vor fie sterse!)


Manastirea Hurezi, comoara de la poalele muntilor | ROL.ro