Manastirea Barsana, icoana ortodoxiei maramuresene

Facebook
Manastirea Barsana, icoana ortodoxiei maramuresene

Mănăstirea Bârsana, așezată pe Valea Izei, este un loc sfânt unde natura se află în perfectă armonie cu Biserica. Ceea ce fascinează la acest minunat lăcaș de cult, este simțul artistic care guvernează întreg așezământul.

Mănăstirea Bârsana este situată la 22 de kilometri de municipiul Sighetul Marmației, la ieșirea din Bârsana, spre podul Slătioarei, unde spațiile dumbrăvilor largi ale Izei se strâmtează.

Istoria Mănăstirii Bârsana

Localitatea Bârsana este o așezare străveche, situată pe malul drept al râului Iza. În izvoarele scrise, localitatea Bârsana este atestată începând cu anul 1326, când la 26 septembrie, regele Carol Robert emite o diplomă prin care sunt întărite drepturile de posesiune asupra moșiei Bârsana, pentru cneazul Stanislau Bârsan, care avea această moșie cu drept de moștenire.

Mai târziu, așa cum reiese din diplomele emise de regele Sigismund de Luxemburg la 30 aprilie și 21 iulie 1390, proprietarii moșiei Bârsana erau Voievozii Balcu și fratele său Drag.

manastirea-barsana-12.jpg

La Bârsana au existat două vetre monahale, la aproximativ 8-9 km depărtare una de alta: una în partea sud-estica a hotarului, în locul numit Valea Slatinei, iar alta în partea sud-vestică a hotarului, pe dealul Humâna, la izvoarele văii, care astăzi se numește Valea Hotarului, iar in documentele secolului al XIV-lea e amintită cu numele Valea Mănăstirii.

Mănăstirea de pe dealul Humâna este atestată documentar de o diplomă din 21 iulie 1390.

manastirea-barsana-17.jpg

Până în prezent nu se cunosc alte documente care să ateste existenţa acestei mănăstiri. După tradiţie, Mănăstirea din Humâna a dispărut în secolul al XVIII-lea, când, prin acţiunile uniaţiei, au fost distruse mai multe mănăstiri de pe teritoriul Transilvaniei.

Mănăstirea de pe Valea Slatinei

Este greu de stabilit data la care a luat fiinţă această sihăstrie, totuşi tradiţia spune că mănăstirea din Valea Slatinei a fost „mai veche, mai mare şi mai importantă decât cea din Humâna”. Viaţa monahală în sihăstria din Valea Slatinei se pierde în negura vremurilor, începutul ei poate că a avut loc în secolul al XIII-lea sau în primii ani ai secolului al XIV-lea.

manastirea-barsana-49.jpg

Mănăstirea era foarte izolată, se afla adâncită într-o pădure de foioase de pe un deal situat la mare depărtare de localitate. Accesul era îngreunat şi din cauza râului Iza, peste care nu exista o punte de trecere în apropiere.

De aceea, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, mănăstirea a fost mutată din Valea Slatinei într-un loc din dreapta Izei, numit pe atunci Podurile Strâmtorii, iar după mutarea mănăstirii în acest loc, platoul a primit numele Podurile Mănăstirii.

La 12 iulie 1791, mănăstirea a fost desfiinţată, calugarii au fost alungaţi şi s-au refugiat în Moldova, la Mănăstirea Neamţ. Atunci mănăstirea a fost devastată, chiliile şi clădirile anexe distruse, averea confiscată. O parte a averii a trecut în proprietatea statului şi predată mănăstirii greco-catolice de la Cernoc (Munkaci) iar, alta, inclusiv locul unde a fost mănăstirea, a devenit proprietate a bisericii parohiale din Bârsana.
După desfiinţarea mănăstirii, pe vatra ei n-au dăinuit decât biserica şi stareţia.

manastirea-barsana-58.jpg

Pentru a feri biserica de profanare şi distrugere, credincioşii din Bârsana au mutat-o, în 1806, chiar în vatra satului, în locul numit Podurile Jbârului, unde se mai poate vedea şi azi. O dată cu mutarea bisericii, a fost dusă în sat şi stăreţia. În aceasta casă a funcţionat şcoala confesională românească în timpul renumitului dascăl Fabian.

Un nou început

Locul pe care a fost mănăstirea era bine gospodărit în timpul când se afla în posesiunea parohiei din Bârsana. Pe el se afla o livadă cu pomi fructiferi, fâneţe şi arături.

După al doilea război mondial, locul a fost confiscat de la parohie, partea de lângă drum a fost dată la mai multe familii, care şi-au construit acolo locuinţe şi astfel s-a constituit pe acel teren un adevărat cătun de case noi.

Amintirea vechii mănăstiri n-a dispărut din memoria credincioşilor, dar nici dorinţa de a avea alta în loc. Timpurile şi evenimentele au fost împotriva acestei aspiraţii. Înainte de Marea Unire din 1918, Maramureşul, ca şi întreaga Transilvanie, se afla sub stăpânirea Imperiului Habsburgic, ostil bisericilor si manastirilor ortodoxe româneşti.

Între cele doua razboaie mondiale multe parohii au revenit la Ortodoxie şi, în 1937, s-a reînfiinţat Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului. Atunci, s-a pus problema readucerii bisericii si stăreţiei pe locul de odinioară şi reînfiinţarea mănăstirii, dar a urmat Dictatul de la Viena care a destrămat şi aceste vise. După al doilea război mondial, a urmat regimul comunist ateu, care se opunea înfiinţării de noi mănăstiri. Astfel, dorinţa aceasta s-a tot amânat, dar niciodata nu s-a stins.

manastirea-barsana-2.jpg

Reînfiinţarea mănăstirii, o năzuinţă mai veche a credincioşilor, nu s-a putut concretiza decât după 1989, când bârsăneştii, împreună cu Parintele paroh Gheorghe Urda, au luat hotărârea să ridice o nouă mănăstire pe locul unde a fost cea veche şi, în 1991, au început să adune materialul lemnos pentru biserica mănăstirii.

Sursa: crestinortodox.ro



Vezi comentariile

Cumpără o carte:


Cele mai frumoase rugăciuni


Când copilul nu ascultă


Pollyanna, jocul bucuriei


Minunile icoanei Maica Domnului “Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră”


Cum să biruim frica


Deprimarea și tămăduirea ei în învățătura Bisericii


Învăţături despre mersul la biserică


Cele opt păcate de moarte şi lupta cu ele, Ascetica ortodoxă pentru mireni


Cum să ne îmbogăţim viaţa prin rugăciune


Cum să trăim în ziua de astăzi. Scrisori despre viaţa duhovnicească


Noul Materic. Cuvinte de suflet folositoare, uitate sau necunoscute, despre femei preacinstite și sfinte


Din temnițe spre Sinaxare


Noii martiri ai Rusiei


Minuni-Contemporane


Vino Si Vezi! Peripetiile Unui Ortodox In Lumea Contemporana



Reclame
loading...


Lasa un comentariu (spam-ul si limbajul ofensiv vor fie sterse!)


Manastirea Barsana, icoana ortodoxiei maramuresene | ROL.ro