Manastirea Adam si icoana care alunga seceta

Facebook
Manastirea Adam si icoana care alunga seceta

Mănăstirea Adam este o mănăstire ortodoxă din România și se află în satul Adam din județul Galați.


Biserica este o construcție veche, în formă de cruce, cu arhitectură în stil moldovenesc și ziduri groase se 1,5 metri. În dreapta bisericii, la o distanță de 70 de metri, se află clopotnița din lemn pe sub gangul căreia se intră în incinta mănăstirii. Pictura datează din secolul al XVIII-lea , este realizată în ulei și tempera și a fost restaurată în anii 2006-2007, împreună cu catapeteasma. Cea mai veche pisanie a bisericii datează din 1869 și menționează că „În zilele prea înălțatului Domn Carol I, 1869 octombrie 20, cu ajutorul Celui Prea Înalt și al Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, s-au pus în reparație această biserică“.

Prima așezare monastică a fost întemeiată la mijlocul secolului XVI-lea, când un călugăr venit din răsărit a arătat unui cioban înstărit din codrii acestor locuri o icoană a Maicii Domnului făcătoare de minuni și i-a propus acestuia să ridice aici un schit. Ciobanul i-a împlinit dorința și a devenit el însuși monah, ajutând la ridicarea unei bisericuțe din lemn cu hramul „Tuturor Sfinților” și a câtorva chilii în jurul ei. 

manastirea_adam3.jpg

În 1630, turcii care au trecut pe aici i-au dat foc, iar călugării au fugit în pădurile din apropiere. Trecând pe aici căpitanul Vasile Adam (devenit apoi Varvara monahul), împreună cu frații săi Costi, Movilă și Dabija (coborâți din Aprodul Purice al lui Ștefan cel Mare și Sfânt) s-a hotărât să construiască biserica din temelii. Documentele istorice afirmă că mănăstirea a fost ctitorită de căpitanul Adam la mijlocul secolului al XVII-lea și sfințită la 14 octombrie 1652.

La 1685, Mitropolitul Sava și marii boieri confirmă dorința ctitorilor și a egumenului Leontie ca mănăstirea să fie închinată Muntelui Sinai. Mai târziu, la 5 iulie 1759, egumenul Iorest Movilă scrie domnitorului Teodor Calimach că, după ample lucrări de refacere, hotărăște să închine această mănăstire Mitropoliei de la Iași, deoarece părinții din Sinai nu o considerau trebuincioasă. Domnitorul va întări această închinare printr-un document din 12 august 1759.

manastirea-adam4.jpg

În urma cutremurului din 1802, vechea biserică s-a prăbușit, actuala biserica fiind ridicată până în anul 1813, la câțiva metri distanță de cea veche, prin stăruința stareților Ioanichie Greceanu și Metodie Gociu. La 1826, din motive neelucidate, maicile de la Adam au fost strămutate la mănăstirea Florești, jud. Vaslui, călugării de acolo fiind aduși la Adam, dar în 1835 se revine asupra acestei decizii, lăcașul Adam rămânând mai departe mănăstire de maici.

La 1864 mănăstirea este deposedată de averile sale, rămânând cu mici suprafețe de teren, insuficiente pentru acoperirea nevoilor curente. Statul se obliga să plătească o parte din cheltuielile de întreținere, dar viața de obște este practic desființată, maicile fiind nevoite să se întrețină singure. Biserica a fost grav avariată la cutremurele din 1869, 1940 și 1977.

Între 1860 și 1885, mănăstirea a administrat și un spital de boli neuropsihice, care funcționa în apropiere, mutat apoi la Socola, în Iași. În 1918 este înființată o școală de fete, cu învățătoare plătite de stat, dar administrată de personal monahal, iar în 1922, o școală de industrie casnică, pentru surorile din mănăstire și tinerele din zona respectivă.

Între 1991 - 2001, mănăstirea este reînființată la inițiativa Înaltpreasfințitului Casian al Dunării de Jos. În această perioadă, mănăstirea funcționează ca mănăstire de călugări, sub îndrumarea p.cuv.protos. Mihail Nare, duhovnicul Mănăstirii Buciumeni. După această dată, edificiul a redevenit mănăstire de maici, stareță fiind maica Anastasia Cimbru, care, alături de mica obște de 11 maici. Întreaga activitate se revigorează, realizându-se consolidarea bisericii, restaurarea picturii, construcția unui nou și modern corp de chilii, alimentarea cu apă curentă și amenajarea anexelor gospodărești.

Icoana aducătoare de ploaie

Se pare că icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, căreia i se mai spune simplu Sfântă, a fost pictată de Sfântul Apostol și Evanghelist Luca. Spre sfârșitul veacului al XVII-lea, turcii au incendiat mănăstirea, iar aceasta a ars în totalitate. Icoana Sfântă a fost găsită de un cioban, câteva zile mai târziu, într-un copac secular la circa 100-150 de metri de biserica mistuită de flăcări. Avea urmele focului pe o parte a feţei, dovada că se aflase în mijlocul vâlvătăilor, dar a fost salvată miraculos. 

manastirea_adam2.jpg

Cu trecerea vremii a fost înălţată o biserică şi apoi mănăstirea de astăzi, pe locul unde a fost găsită icoana. Pe timp de secetă, icoana este purtată prin satele din împrejurimi, pentru a aduce ploaia. În perioada comunistă, mănăstirea a fost desfiinţată, dar icoana nu a putut fi urnită din locul ei de cei însărcinaţi să o ia pentru a fi dusă la mănăstirea dobrogeană Celik Dere, decât după acordul feţelor bisericeşti din acea zonă. În 1990, a avut loc o mare procesiune cu ocazia aducerii Sfintei înapoi la Mănăstirea Adam, unde continuă să facă minuni. 



Vezi comentariile

Cumpără o carte:


Cele mai frumoase rugăciuni


Când copilul nu ascultă


Pollyanna, jocul bucuriei


Minunile icoanei Maica Domnului “Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră”


Cum să biruim frica


Deprimarea și tămăduirea ei în învățătura Bisericii


Învăţături despre mersul la biserică


Cele opt păcate de moarte şi lupta cu ele, Ascetica ortodoxă pentru mireni


Cum să ne îmbogăţim viaţa prin rugăciune


Cum să trăim în ziua de astăzi. Scrisori despre viaţa duhovnicească


Noul Materic. Cuvinte de suflet folositoare, uitate sau necunoscute, despre femei preacinstite și sfinte


Din temnițe spre Sinaxare


Noii martiri ai Rusiei


Minuni-Contemporane


Vino Si Vezi! Peripetiile Unui Ortodox In Lumea Contemporana



Reclame
loading...


Lasa un comentariu (spam-ul si limbajul ofensiv vor fie sterse!)


Manastirea Adam si icoana care alunga seceta | ROL.ro